Republicanii au preluat controlul asupra Congresului american

Organizat la jumatatea mandatului prezidential, scrutinul legislativ din Statele Unite s-a incheiat cu victoria partidului Republican, care a recastigat majoritatea in Camera Reprezentantilor (camera inferioara a Congresului american) si, in plus, a reusit sa obtina controlul asupra Senatului american. Ieri, la pranz, rezultatele partiale ale alegerilor organizate marti aratau ca, in momentul in care mai trebuiau desemnati titularii a sapte mandate, republicanii obtinusera deja 224 de locuri in Camera Reprezentantilor, fata de cele 223 detinute in precedenta legislatura. In schimb, democratii obtinusera doar 202 locuri, fata de cele 208, de care au dispus pana in prezent. La aceeasi ora, dupa obtinerea mandatului din statul Missouri, republicanii isi asigurasera si 50 dintre cele 100 de locuri din Senat, vicepresedintele Dick Cheney - care ocupa si functia de presedinte al Senatului - urmand sa faca departajarea in cazul unei egalitati de voturi. Mai ramasesera insa de contabilizat rezultatele din inca trei state. Si in alegerile pentru functia de guvernator, republicanii sustineau ca au castigat cel putin 20 din cele 36 de locuri puse la bataie intr-o serie de state. Aceste rezultate contravin traditiei, conform careia partidul care controleaza Casa Alba pierde alegerile de la jumatatea mandatului prezidential. De altfel, este pentru prima oara in ultimii 50 de ani cand republicanii vor detine controlul asupra Casei Albe, Senatului si Camerei Reprezentantilor. Aceasta victorie a fost posibila datorita popularitatii neasteptat de mari dobandite de presedintele George W. Bush dupa atacurile teroriste din 11 septembrie. Pe langa cele peste 100 de milioane de dolari investite in campania lor, republicanii au mizat foarte mult pe politica agresiva promovata de Bush in lupta impotriva terorismului, una dintre temele asupra careia democratii nu au avut o pozitie coerenta. Acestia din urma au oscilat in permanenta intre criticile aduse administratiei Bush si dorinta de a nu fi considerati lipsiti de patriotism intr-un moment in care americanii sunt extrem de sensibili la amenintarile externe, inclusiv la cea reprezentata de Irak. Mai mult, desi SUA traverseaza un moment economic dificil si, in ultimul an si jumatate, s-au pierdut aproape 1,5 milioane de locuri de munca, politica republicana de reducere a taxelor s-a dovedit mai atractiva pentru alegatori decat masurile de protectie sociala propuse de democrati, care prevedeau taxe si impozite mai mari. Din perspectiva adoptarii legislatiei interne in urmatorii doi ani, Bush a obtinut astfel un avantaj extrem de important pentru alegerile prezidentiale din 2004. Actualul presedinte poate evita acum greselile facute de tatal sau, care, desi a castigat razboiul din Golf, a pierdut alegerile din 1992, deoarece americanii au considerat ca a neglijat interesele lor pe plan intern. In pofida rezultatului bun obtinut de republicani, scrutinul de marti poate fi considerat o victorie la limita, care arata incapacitatea celor doua mari partide americane de a forma o puternica majoritate guvernamentala. In aceste conditii, dupa cum noteaza si publicatia "Washington Post", "Bush va continua sa lucreze intr-un climat de profunda divizare, iar fiecare victorie il va costa enorm". Una dintre marile deceptii ale democratilor dupa actualele alegeri a fost victoria obtinuta in Florida de guvernatorul republican Jeb Bush, fratele presedintelui, care a castigat un al doilea mandat, desi disputele provocate in acest stat la alegerile prezidentiale din 2000 riscau sa-i compromita realegerea. In Maryland, candidatul democrat Kathleen Kennedy Townsend, fiica lui Robert F. Kennedy, a fost invinsa in lupta pentru postul de guvernator de republicanul Robert L. Ehrlich Jr., care a devenit primul guvernator republican ales in acest stat, dupa 1966. Pe de alta parte, Jim Traficant, fost membru democrat al Camerei Reprezentantilor, aflat in arest pentru coruptie, jaf si frauda fiscala, si-a coordonat campania electorala din inchisoare si a obtinut 15 la suta din voturi in Ohio. Aflat intr-o inchisoare din statul Pennsylvania, Traficant, in varsta de 61 de ani, a candidat in calitate de independent, din partea statului Ohio. Anul acesta, participarea la vot a fost cu doua procente mai mare comparativ cu anul 1998, cand au avut loc ultimele alegeri legislative de la jumatatea mandatului si cand, cu o prezenta de doar 35,3 la suta a electoratului, s-a inregistrat cea mai mica rata de participare la urne, din 1942.

Casa Poporului "va fi umanizata in continuare" prin... mutarea senatorilor

Prezent marti seara in mijlocul profesorilor si studentilor arhitecti din Bucuresti, premierul Adrian Nastase a declarat: "Casa Poporului va fi umanizata in continuare", in ea urmand sa se mute cat de curand Senatul. Totodata, in anul 2004, in cladirea Casei Poporului se va muta si Monitorul Oficial, a mai spus premierul. Va fi finalizat in curand si Muzeul de Arta Contemporana si tot pentru un viitor apropiat se prevede constructia unui muzeu al icoanelor romanesti, caruia ii va fi alocata o suprafata de 4.000 metri patrati.

Viziunile europeana si autohtona despre Romania se bat cap in cap

Parlamentarii europeni si romani, membri ai Comitetului mixt Uniunea Europeana-Romania, au dezbatut marti, la Bucuresti, principalele probleme pe care le traverseaza in acest moment Romania in procesul de integrare, exprimandu-si ingrijorarea in ceea ce priveste coruptia, amestecul Guvernului in treburile Justitiei si lentoarea reformelor in economia reala. Comitetul parlamentar mixt, infiintat conform acordului de asociere, este abilitat sa inainteze recomandari Consiliului de Asociere, institutiilor romane si institutiilor europene. Coprezidat de Liviu Maior, PSD, din partea romana, si de Domenico Mennitti, Partidul Popular European, din partea UE, Comitetul mixt a dezbatut ore in sir textele recomandarilor, de multe ori reprezentantii PSD si cei ai UE situandu-se pe pozitii diametral opuse. Italienii au vazut lipsuri, romanii, realizari In domeniul luptei impotriva coruptiei, parlamentarii europeni au propus un text fara nici un menajament: "Consiliul parlamentar mixt este afectat de lipsa de rezultate in lupta impotriva coruptiei in contextul masurilor de promovare a respectarii legii, in ciuda introducerii unui program national anticoruptie si a crearii unor structuri institutionale care sa combata fenomenul. Este preocupat, in particular, dat fiind riscul de erodare a increderii publicului in institutiile de stat, de incetinirea dezvoltarii economice si de extinderea saraciei (coruptia fiind una dintre cauze), de presiunea excesiva exercitata de catre Ministerul Justitiei vizavi de procurorul national anticoruptie". Partea romana a raspuns cu urmatorul text: "Comitetul ia nota de adoptarea planului national si a programului de prevenire a coruptiei si este incurajat de rezultatele concrete in lupta impotriva coruptiei, in contextul masurilor de promovare a respectarii legii, dupa cum se observa in actiunile recente intreprinse de PNA". In ceea ce priveste reforma in Justitie, europenii au propus: "Comitetul este preocupat de lipsa progresului in domeniul reformei judiciare si noteaza ca procesul de reforma a fost intarziat din mai multe cauze, cum ar fi tendinta marcata a Executivului de a se interfera in activitatea Justitiei...". Partea romana a venit cu urmatorul text: "Comitetul este preocupat de progresele limitate in domeniul reformei judiciare si face un apel insistent la Guvernul Romaniei sa se ocupe de problema insuficientei resurselor, precum si de cea a implicarii Executivului in chestiunile juridice". O adevarata furtuna a starnit in cadrul dezbaterilor textul privind criteriile economice si, in special, situatia sectorului privat in Romania. Iata evaluarile parlamentarilor europeni: "Comitetul ia nota ca Romania se afla inca in faza de tranzitie si nu a fost capabila - din motive intre care teama de costurile politice si sociale ce s-ar putea dovedi prea mari - sa mentina ritmul reformelor necesare pentru ca tara sa evolueze spre convergenta cu nivelurile de venit pe cap de locuitor din UE. Face apel la Guvern sa faca eforturile decisive, intr-un climat de maxima transparenta pentru a determina incheierea in conditii de siguranta a procesului de privatizare a marilor companii". Partea romana a propus ca textul sa remarce progresele facute de Romania, sa salute cresterea contributiei sectorului privat la realizarea PIB, sa ia nota cu satisfactie ca economia Romaniei a devenit mai deschisa si mai integrata in UE. Daca in multe cazuri europenii au acceptat sa-si modifice textele si sa le combine cu amendamentele partii romane propuse de PSD, in cazul acestui text parlamentarii europeni s-au tinut foarte tare pe pozitii, in ciuda interventiilor lui Liviu Maior, a ministrului Integrarii, Hildegard Puwak.

Comisia Constitutionala a definit rolul Consiliului Superior al Magistraturii

omisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei a adoptat, marti, prevederile legate de Consiliul Superior al Magistraturii incheind capitolul "Justitie". Consiliul Superior al Magistraturii va avea 17 membri, dintre care patru reprezentanti ai societatii civile, specialisti cu reputatie in drept. Ministrul Justitiei este membru al Consiliului, dar nu il prezideaza. Presedintele tarii va putea participa la sedintele Consiliului si atunci il prezideaza. Consiliul Superior al Magistraturii va avea doua sectiuni, una pentru judecatori si una pentru procurori. Membrii Comisiei Constitutionale au afirmat ca in aceasta structura Consiliul Superior al Magistraturii constituie o garantie in plus pentru asigurarea independentei justitiei.

"Agresiunea poate sa vina de oriunde si se poate produce oriunde"

D-le rector, doamnelor ministru, stimati colegi, dragi prieteni. Este un moment extrem de emotionant sa ma aflu astazi la aceasta intalnire care are ca pretext expunerea catorva ganduri despre un fenomen complex, in viata internationala - terorismul international. Spun ca este vorba despre un pretext pentru ca ratiunea acestei intalniri este aceea de a va revedea, de a ma intalni cu unii dintre tinerii mei colegi, care se afla astazi in aceasta sala, si care maine vor asigura o administratie buna in tara, cei care vor misca lucrurile mai repede. Aceasta ocazie de a raspunde invitatiei celui care a fost mentorul mai multor generatii ale Facultatii de Drept, Momcilo Luburici, a reprezentat pentru mine si pentru cei care sunt in echipa mea o ratiune speciala de a veni sa spun inca o data aici, in aceasta noua universitate si, in acelasi timp, in universitatea care se reinnoieste din punct de vedere logistic si din punctul de vedere al echipamentelor specifice, a fost, deci, o noua ocazie de a veni sa adaug semnele de pretuire firesti intr-o lume universitara in care dialogul reprezinta masura tuturor lucrurilor. Mi-e greu sa trec de la aceste cuvinte de introducere la un fenomen brutal si care inseamna tocmai negarea dialogului. Spuneam unuia dintre baietii mei, dimineata, ca voi veni sa prezint o expunere despre terorism. M-a intrebat daca voi vorbi si despre terorismul politic si despre lupta politica si despre lupta din Parlament. I-am spus ca, desigur, metaforele isi au locul lor in viata noastra, dar exista, din pacate, lucruri grave care se intampla si pe care le intelegem cu greu, pentru ca suntem obisnuiti sa discutam, de obicei, cu cei care au ceva de pierdut. In momentul in care, in cel de-al II-lea razboi mondial a aparut formula de kamikaze, in care pilotii avioanelor japoneze au inceput sa se transforme in bombe teleghidate, sensul razboiului bazat pe turniruri si pe trimiterea solilor pentru a anunta inceperea ostilitatilor a devenit o pagina de istorie. Terorismul intr-un fel exista undeva in zona unde cauzele mari, politice, pot fi justificate, dupa care incepe o zona irationala pe care o numim terorism, pentru ca ea presupune utilizarea unor mecanisme sau a unor metode care pun in discutie intr-un mod inacceptabil si fara a face diferente intre combatanti si necombatanti, intre cei educati si cei needucati, pana la urma viata sistemelor de evaluari standarde politice si asa mai departe. A fost foarte greu pentru cei care au incercat, dupa 11 septembrie 2001, sa evalueze terorismul international, pentru ca, in plan extern, statele discutau doar despre agresiuni, despre utilizarea fortei intr-un mod clar, inechivoc si chiar daca, in anumite situatii, pluteau semne de intrebare la declansarea unui atac sau asupra paternitatii atacului respectiv, cum s-a intamplat in septembrie 1939 la granita dintre Polonia si Germania, cu diversiunile care au avut loc pentru a deruta si a orienta in alt mod responsabilitatea. Deci, aceste elemente de conflict in plan exterior porneau de la ideea ca agresorul, cel care utilizeaza forta, poate sa fie identificat cu un stat sau poate sa fie legat de un anumit stat. In momentul de fata, lupta impotriva terorismului este vazuta astfel ca agresiunea poate sa vina de oriunde si ea se poate produce oriunde. Nu vreau, insa, sa incep cu concluziile, ci voi trece in revista istoria in plan normativ international a reglementarilor legate de lupta impotriva terorismului. Sunt aproape 150 de ani de cand au aparut masuri la nivel intern si apoi au inceput sa apara si la nivel international. Primul stat care a introdus masuri de combatere a terorismului in legislatia interna a fost Belgia, in 1856. A fost prevazuta in legislatia penala clauza atentatului, prin care atentatele politice au fost considerate extradare. Mult mai tarziu, in 1927, a avut loc, la Varsovia, prima conferinta internationala de unificare a dreptului penal, unde s-a incercat o definire a fenomenului de terorism, desi nu s-a folosit acest termen. In rezolutia care a fost adoptata atunci, se propunea sanctionarea unor acte, cum ar fi pirateria, falsificarea de moneda, comertul cu sclavi, utilizarea internationala a unor mijloace capabile sa creeze un pericol comun. In 1930 a avut loc la Bruxelles cea de-a doua conferinta internationala in domeniul unificarii codului penal. Este folosit, pentru prima oara, termenul de terorism - se propune si o definitie, dar nu putem judeca acum in ce masura ramane corecta folosirea deliberata a unor mijloace capabile sa produca un pericol comun, daca acestea reprezinta acte de terorism ce constau in crime impotriva vietii, libertatii, integritatii fizice a unei persoane sau care sunt indreptate contra proprietatii private sau de stat in scopul realizarii unor scopuri politice sau sociale. Un an mai tarziu, la conferinta de la Paris, terorismul este definit in felul urmator: oricine, in scopul terorizarii populatiei, foloseste impotriva persoanelor sau proprietatilor bombe, mine, incendii sau mijloace explozive, arme de foc sau alte mijloace, sau cine intrerupe sau incearca sa intrerupa un serviciu public sau de utilitate publica, va fi pedepsit. Pana ce aceasta definitie nu a fost adoptata in plan international, la nivel de doctrina, diplomatic, au avut loc doar incercari de a se propune o evaluare, o conturare a fenomenului care avea expresii extrem de diverse. In 1934, la Madrid, in cadrul unei conferinte care se ocupa tot de dreptul penal, se adauga notiunii de terorism: provocarea de catastrofe, distrugerea lucrarilor de arta, participarea la masacre sau la atrocitati colective comise impotriva unei populatii lipsite de aparare. Totodata, prin conventiile de la Haga din 1899 si 1907, in purtarea razboiului se facea diferenta intre combatanti si necombatanti si se incerca pedepsirea celor care, in purtarea razboiului, nu respectau aceste drepturi elementare, de separare intre beligeranti si populatia civila. Sa nu uitam ca la 9 octombrie 1934 au fost asasinati regele Alexandru al Iugoslaviei si ministrul de externe al Frantei. Unele dintre actiunile in plan international, in cadrul Ligii Natiunilor, pornesc de la acest element, acest atentat care a avut o foarte mare rezonanta in plan european. In urma acestui atentat, guvernul francez a adresat Consiliului Ligii Natiunilor, la 9 decembrie 1934, un memoriu in care erau incluse deciziile generale susceptibile a servi ca baza pentru conturarea unui acord international in vederea reprimarii unor opinii ce au ca scop terorismul politic. La propunerea Marii Britanii, Consiliul Ligii Natiunilor a adoptat o rezolutie prin care s-a decis constituirea unui comitet insarcinat cu intocmirea unui studiu in vederea elaborarii unui anteproiect de conventie pentru reprimarea actiunilor teroriste sau a crimelor comise cu scopuri teroriste politice. Comitetul a elaborat un proiect de conventie in acest domeniu si un proiect pentru crearea unui curs penal international. Comitetul era compus din 11 membri, reprezentand diverse tari, inclusiv Romania. In 1935, a avut loc la Copenhaga cea de-a sasea conferinta pentru unificarea actului penal. La aceasta conferinta au fost luate in discutie cele doua proiecte de conventie pe care le-am mentionat si cu acea ocazie a fost adoptata o rezolutie in care se declara ca vor trebui calificate drept infractiuni speciale acele acte care creeaza situatii de teroare, ce pot incita la schimbari sau ridicare de obstacole sau care tulbura relatiile internationale si care reprezinta o amenintare sociala la adresa pacii. Foarte interesante elementele care, in decurs de numai cativa ani, se adauga in identificarea si in configurarea acestei infractiuni internationale. Unele sunt doar elemente de doctrina, doar evaluari pe care unii sau altii incearca sa le introduca in aceasta analiza, dar apar si elemente normative, apar aspecte care incep sa stranga langa un nucleu axiologic puternic reguli care sa protejeze fiinta umana si din acest punct de vedere. In aprilie 1937, in cadrul Comitetului Ligii Natiunilor care se ocupa de aceste aspecte, a fost finalizat proiectul ce urma sa fie transmis apoi conferintei desfasurata, mai tarziu, la Geneva, la convocarea Consiliului Ligii. Intr-adevar, intre 1 si 16 noiembrie 1937 s-a desfasurat, la Geneva, Conferinta interguvernamentala pentru prevenirea si reprimarea terorismului. Conferinta a adoptat doua conventii - Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului si Conventia pentru crearea unei curti penale internationale. Aceste conventii utilizeaza o abordare similara cu cea care s-a desprins in cadrul Conventiei de la Copenhaga. Iata deci preistoria acestor preocupari, acestor reglementari. In mod paradoxal, aceste eforturi au fost incununate de succes in preziua inceperii celui de-al doilea razboi mondial. In 1937, deja suntem in plina criza politica in Europa si in mod evident aceasta conventie, inclusiv cea referitoare la curtea penala internationala nu mai aveau cum sa fie operationale. Ele se aflau intr-un proces de moarte clinica, pentru ca in nici un caz in timpul razboiului, aceste documente nu puteau sa fie puse in aplicare. Conventia identifica acele elemente-document ale terorismului, actele internationale realizate cu scopul de a provoca moartea, de a cauza teroare, de a determina pierderea libertatii de catre sefi de state, familiile lor sau functionarii publici, de a provoca pagube sau distrugerea proprietatii publice, acte menite sa puna in pericol viata unor persoane. Conventia a fost semnata de reprezentantii a 24 de tari, intre care si Romania, dar a fost ratificata doar de India, mai departe de focarul de razboi din Europa, probabil, ca aceasta este explicatia pentru care India a ratificat aceasta conventie. Dupa razboi, Declaratia Universala a Drepturilor Omului denunta violenta terorista a guvernelor sau a persoanelor particulare. Apare o anumita deosebire, o anumita rezolutie si guvernele sunt considerate ca pot sa realizeze actiuni teroriste. Orice persoana are dreptul la viata, la securitate, nimeni nu poate fi supus torturii, unui tratament sau pedepse bazate pe cruzime, inumane sau degradante, reluandu-se, de fapt, prevederile din Conventiile de la Haga. Protectia acestor drepturi a fost confirmata si prin cele doua pacte asupra drepturilor omului din 1965. De-a lungul timpului au mai fost adoptate o serie de conventii de lupta impotriva terorismului, la care Romania a aderat. Au fost multe documente cu relevanta in combaterea terorismului adoptate de organisme internationale: UE, NATO, ONU. S-a discutat mult si despre limitele pana la care pot merge anumite state in miscarea de eliberare nationala. Una dintre exceptiile din filosofia Natiunilor Unite este aceea de acceptare a utilizarii fortei in cadrul miscarilor de determinare nationala, lupta popoarelor pentru autodeterminare. Problemele terorismului au angajat toate statele lumii. Pentru o lupta eficienta impotriva terorismului este nevoie de solidaritate internationala. Un rol important in aceasta lupta il joaca Interpolul. Ca membru al comunitatii internationale, Romania trebuie sa cunoasca ce drepturi si ce obligatii are pentru a elimina riscurile de aceasta natura. Este sensul unei discutii pe care am avut-o saptamana trecuta in cadrul CSAT, in care au fost revazute planurile de colaborare si actiune ale Romaniei in domeniul sigurantei nationale. Vrem sa vedem, din punctul de vedere al tarii noastre, al statutului international al Romaniei, cum trebuie sa ne asezam in aceasta lupta complexa pentru apararea unor valori esentiale ale umanitatii.

Unanimitate la votul legii antipornografie

Furnizorii de servicii pentru Internet care nu blocheaza, in termen de 48 de ore de la sesizare, site-urilor cu caracter pornografic care nu au fost parolate si nu au accesul taxat, care nu evidentiaza numarul accesarilor sau care promoveaza site-uri cu caracter pedofil, zoofil si necrofil vor fi sanctionati cu amenda de la 100 milioane lei la 500 milioane de lei. Textul face parte din legea privind prevenirea si combaterea pornografiei, aprobata, miercuri, in unanimitate, de deputati, asa cum au propus Comisiile juridica si de cultura. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) este institutia care solicita furnizorilor de servicii pentru Internet sa blocheze accesul la aceste site-uri. Potrivit unei alte prevederi se sanctioneaza cu amenda intre 50 de milioane lei si 250 milioane lei mai multe incalcari ale legii printre care: permiterea accesului minorilor in spatiile unde se comercializeaza materiale cu caracter obscen. Publicatiile destinate persoanelor majore vor fi marcate cu un patrat de culoare rosie si vor fi ambalate pentru a nu permite rasfoirea la stand, iar daca acestea redau explicit pe coperte acte sexuale trebuie comercializate numai in spatii special amenajate. Un alineat nou prevede ca sunt interzise realizarea si administrarea site-urilor avand caracter pedofil, zoofil si necrofil. Legea pedepseste cu inchisoarea de la 3 ani la 12 ani racolarea, obligarea, determinarea sau folosirea minorilor ori a persoanelor cu deficiente psiho-fizice in acte cu caracter obscen. Distribuirea materialelor cu caracter obscen, care prezinta imagini cu minori avand un caracter explicit sexual, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani. Legea, deja adoptata de Senat, va intra in procesul de mediere, deoarece exista diferente intre textele aprobate de cele doua Camere legislative.Unanimitate la votul legii antipornografie

Deputatii au ramas in bezna

Atmosfera de bucurie, ca intr-o pauza scolara, in randurile parlamentarilor care, ieri, in timpul programului de lucru, au ramas fara curent electric pe parcursul a doua reprize de cate 3 minute. "Stroe e de vina"!, strigau veseli deputatii PSD catre un parlamentar liberal. "O sa se anunte o bomba", avertiza deputatul turc Metin Cerchez, in timp ce liderul grupului PD, Alexandru Sassu, flutura mana in care tinea un telefon mobil cu ecranul luminat, pe post de lanterna. Luminile s-au stins brusc in plenul Parlamentului in timp ce deputatii discutau Legea privind paza bunurilor, iar deputatul liberal Radu Stroe tocmai acuza SRI ca va obtine atributii prea mari prin aceasta lege. Dupa un prim moment de stupefactie in randul parlamentarilor intrerupti de la lectura presei, sala a fost cuprinsa de veselie, iar cativa deputati au incercat sa profite de invalmaseala pentru a tine un mic discurs, dar n-au reusit, fiindca nu functiona nici instalatia de sonorizare. Curentul nu s-a intrerupt decat intr-o parte a imensului Palat al Parlamentului, vina apartinand, potrivit presedintelui Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, Societatii de distributie a energiei electrice. In timpul acestor pene de curent, doar unul din lifturi a fost blocat, iar in plenul Parlamentului au ramas aprinse luminile de avarie. Acum cateva saptamani, un memorandum intern al Secretariatului General al Camerei Deputatilor avertiza ca parlamentarii risca sa ramana blocati in lifturi, iar instalatiile pentru stingerea incendiilor nu vor functiona in cazul unei pene de curent. Cladirea ar fi trebuit sa fie dotate cu generatoare proprii de curent electric, dar acestea zac, din 1989, nemontate. Societatea Faur a cerut 59.000 de dolari pentru a repara vechile generatoare si a le instala.

Se instituie prin lege panda impotriva gandacului de Colorado

Camera Deputatilor a aprobat, ieri, proiectul de lege privind paza bunurilor si protectia persoanelor, care obliga toate persoanele juridice, indiferent de natura capitalului social, sa asigure paza bunurilor si valorilor pe care le detin si ofera SRI puterea de a aviza functionarea societatilor private de paza, licenta urmand sa fie acordata de Ministerul de Interne. Atat licenta acordata de MI, cat si avizul SRI trebuie sa fie reinnoite la fiecare trei ani. Legea nu prevede sanctiuni pentru aceia care nu vor respecta prevederea privind obligativitatea asigurarii pazei bunurilor. Deputatul liberal Radu Stroe a avertizat insa ca SRI are capacitatea ca, prin aceasta lege, sa redevina o politie politica prin faptul ca va detine controlul asupra societatilor private de paza, iar prin intermediul acestora exista posibilitatea sa obtina informatii si despre activitatea obiectivelor aflate sub paza. Stroe a sustinut ca societatile de paza ar trebui licentiate doar de Ministerul de Interne, fara ca SRI sa fie solicitat pentru o asa-numita avizare prealabila. Amendamentul deputatului liberal a fost insa respins de parlamentarii PSD, care au acceptat doar propunerea ca SRI sa fie obligat sa elibereze avizul necesar functionarii societatilor private de paza, in termen de 15 zile de la solicitarea sa. Proiectul legii stabileste ca modelul uniformelor utilizate de personalul de paza si protectie se va stabili prin hotarare de guvern. Autovehiculele societatilor private de paza nu vor avea dreptul sa utilizeze mijloace de semnalizare luminoasa si acustica. In proiect, se prevede si organizarea asa-numitei paze comunale, care ar trebui sa fie asigurata de toate familiile unei comune, prin rotatie. In cazul in care unele persoane nu pot indeplini din diferite motive serviciul de paza, ele vor achita contravaloarea prestatiilor datorate. Pensionarii sunt scutiti atat de aceasta taxa, cat si de efectuarea serviciului de paza. Paza in mediul rural mai include, potrivit legii, si o paza de camp care are obligatia ca, printre altele, sa sesizeze la timp aparitia unor daunatori, cum ar fi, de exemplu, gandacul de Colorado.

Madalin Voicu il ameninta pe C.V. Tudor ca il da pe mana vrajitoarelor

Intr-o scrisoare deschisa adresata senatorului C.V. Tudor, deputatul Madalin Voicu ii cere presedintelui PRM sa se abtina de la injuriile pe care i le adreseaza. "Cred ca a venit momentul sa va atrag atentia ca sunt total neavenite si ireale afirmatiile pe care dumneavoastra, direct sau prin intermediul oamenilor pe care ii pastoriti, la partid sau din redactia ziarului pe care il conduceti, mi le aduceti (...). Daca va dau pe mana celor care fac slujbe cu lumanari intoarse, v-ati plange ca sunteti victima noastra. Daca va intorc injuriile, o sa ma faceti tigan. Abtineti-va de la afirmatii in ceea ce ma priveste, spre binele dumneavoastra si al familiei dumneavoastra, pe care o respect inca", spune Madalin Voicu in scrisoare. Deputatul Madalin Voicu, presedinte de onoare al Partidei Romilor, ii reaminteste, totodata, lui C.V. Tudor ca, de mai multe ori, i-a oprit pe tigani "sa-l taxeze pe masura pe care ar fi meritat-o". In incheiere, semnatarul scrisorii il roaga pe C.V. Tudor "sa se elibereze de scatofagia care il macina" si sa incerce sa se controleze singur, altfel "o sa incercam sa va controlam noi si sa va administram tratamentul adecvat, fara violenta, cu inteligenta", dupa cum se exprima Ma

Companiile aviatice - date in judecata de calatorii cu varice

Un grup de persoane victime ale sindromului "economy class" au actionat, recent, in justitie, la Londra, 28 de companii aeriene, pretinzand plata unor daune in valoare de milioane de lire sterline. Un numar de 56 de supravietuitori si rude ale victimelor s-au reunit in acest caz, acuzand operatorii de transport aerian, printre care si British Airways, KLM Royal Dutch si American Airlines, ca din cauza pozitiei inghesuite de pe scaunele de la clasa "economy" si a duratei prea mari a zborurilor au facut cheaguri de sange care le afecteaza plamanii, inima si creierul. In plus, victimele sustin ca transportatorii nu isi avertizeaza pasagerii de riscul de a face tromboza sau sindromul "economy class", in pofida faptului ca acesta le este cunoscut de ani de zile, acuzatie respinsa insa de companii. Decizia privind deschiderea unui eventual proces va fi luata dupa trei zile de audieri. Acuzarea se bazeaza, in acest caz, pe Conventia de la Varsovia, incheiata in anul 1929 si considerata drept unul dintre tratatele aviatiei internationale. Potrivit acestui act, companiile aeriene trebuie sa plateasca daune numai in cazul in care un accident s-a petrecut atunci cand pasagerul se afla la bordul aeronavei. Victimele au precizat ca, in situatia in care procesul nu va fi demarat in baza Conventiei de la Varsovia, se vor adresa instantei in virtutea Conventiei Internationale a Drepturilor Omului. Pe de alta parte, transportatorii sustin ca tromboza nu este un accident si, in consecinta, nu pot fi acuzati daca un pasager se imbolnaveste in timpul zborului. De asemenea, companiile pretind ca aceasta boala nu este specifica zborului cu avionul. Actiunea din Marea Britanie intervine dupa ce, anul trecut, in Australia a fost demarat un proces impotriva companiilor KLM, British Airways si Qantas Airways si impotriva autoritatii australiene din domeniul aviatic CASA. Organizatia Mondiala a Sanatatii a lansat, la randul sau, o investigatie pe o perioada de patru ani in privinta trombozei pentru a determina frecventa si cauzele exacte ale acestei boli, dar si pentru a identifica factorii de risc si cele mai potrivite metode de prevenire. De asemenea, organizatia va ancheta impactul pe care presiunea redusa si nivelul de oxigen din avioane il pot avea asupra unor persoane care prezinta riscul de a se imbolnavi. In cazul in care companiile aeriene vor pierde acest proces, industria de profil va suferi o noua lovitura, in plin proces de redresare dupa perioada de declin ca urmare a mediului economic si a atentatelor teroriste de anul trecut din Statele Unite.